Pe tarabe se mai lafaie inca ceva legume cu preturi in crestere de la o zi la alta, preturi dirijate din umbra de comerciantii din piete pe care nimeni nu-i controleaza, nici inspectorii fiscului, nici inspectorii primariei, nici inspectorii pietei. Cei din urma se razboiesc doar cu babele, prin colturile pietei, sa le ia taxa zilnica, de taraba.

Am un of ce nu-l pot potoli, degeaba ma descarc scriind din cand in cand pe acest blog ! In ce lume traim ? De ce autoritatile statului nu sunt interesate sa puna ordine ? Cine este pagubit ? Pe la tv s-a descoperit abia de curand ca in piete se face evaziune fiscala, comerciantii nu dau bon fiscal, iar in spate acestei evaziuni s-ar afla politicieni interesati sa se imbogateasca din comertul practicat in piete si prin marile depozite. Sa fim seriosi, acest gen de evaziune fiscala se petrece de 25 de ani. Politicienii se fac ca nu vad, desi te mai intalnesti uneori cu ei prin piete la cumparaturi. Vizitele in scop electoral ale politicienilor, in apropierea alegerilor, nu se pun. Nici macar cand se serbeaza Ziua recoltei si politicienii sunt prezenti nu se pune. Seful pietei luat la intrebari de cetateni, zice ca treaba lui este doar sa le ceara certificatul de producator celor care vand, nu sa-i si verifice cum l-au obtinut de la primarie. Acelasi sef de piata se face ca nu vede cum la intrarea in piata vin masini cu marfa (adunata de prin sate direct de la producatori, la pret de nimic pentru a se vinde in piata la suprapret) care se distribuie comerciantilor (care stau cuminti, la rand) pe bani pesin, fara factura. Degeaba are piata parcare subterana, comerciantii nu-si parcheaza masina cu marfa acolo. Inspectorii de la fisc apar rar prin piata si cand apar, toti comerciantii dispar, marfa ramane pe tarabe, dar nu se confisca. Politistii locali, in zilele cand rar se plimba printre tarabe, se ratoiesc cu jumatate de gura la cate o tiganca cu puradeii dupa ea. Pagubit este producatorul cinstit, care nefiind asociat cu mai multi ca sa-si vanda marfa, este obligat sa vinda la pret de nimic comerciantilor. Pagubit este ceteteanul de rand, cumparator onest, din piata, care doreste sa se aprovizioneze cu ceva proaspat pentru hrana de zi cu zi si in special toamna cand doreste sa-si faca conserve pentru iarna. Anul acesta, in august-septembrie au fost cele mai mari preturi la legume, in piata, din ultimii 10 ani.

Amintiri, amintiri ….. ! Am tot scris retete cu legume toata vara. O mamaliga este bine venita oricand. Mama mea era mare amatoare de mamaliga cu unt, branza si ou ochi, indiferent de anotimp. Mamaliga, rece sau calda, merge de minune la prajeli de carne sau cu peste (cu nelipsitul mujdei de usturoi, preferat de romani  sau mujdei din usturoi uscat, usturoi verde si iaurt), retete pe care le facem si in perioadele calduroase. Tot mamei mele ii placea ca in cratita de mamaliga (dupa rasturnarea acesteia pe un taler din lemn) sa puna putin lapte dulce si sa-l manance cu mamaliga ramasa pe cratita.

Retete mai vechi si mai noi ! Pe blog am scris retete avand la baza mamaliga, multe dintre preparate fiind mai potrivite in zilele reci de toamna tarzie si iarna – bulz de mamaliga, mamaliga cu branza si afumatura la cuptor, mamaliga cu porcarele la cuptor, in vasul roman, ochiuri cu afumatura si mamaliga la cuptor, mamaliga cu ciuperci, porcarele si oua la cuptor.

In zilele in care sunt la munte cu oile, la pascut, ciobanii fac o mamaliga aparte – mamaliga ca la ciobani, in care folosesc lapte, smantana, tot felul de branzeturi si unt, toate produse proaspete obtinute de la oi. Rareori, in perioadele calduroase, ciobanii pun pe masa si cate o bucata de carne de la vreo oaie beteaga, sacrificata sau vreo bucata de slanina afumata.

Desi am tot pus poze cu mamaliga pe la diverse retete, nu am scris tocmai reteta de mamaliga asa cum o fac eu de cele mai multe ori.

Ingrediente de trebuinta in reteta: malai grisat/ malai grosier din porumb proaspat macinat, apa rece (de preferat de izvor), sare grunjoasa.

Oarece secrete culinare ! Mamaliga se face mai densa (din malai grosier, atunci cand se foloseste in loc de paine, la muiat in sosul de la carne sau de la peste) sau mai lunga (din malai grisat, atunci cand se doreste a fi folosita ca suport pentru tot felul de preparate la cuptor sau pentru servit cu lapte dulce, cald/ iaurt rece). Cratita cu coada si lingura din lemn, ustensile strict necesare la pregatirea unei mamaligi deosebite este bine sa fie folosite numai pentru mamaliga.

Mic secret, dar numai pentru gurmetii profesionisti ! Mamaliga facuta mai tare se poate taia felii (cu cutitul sau cu o ata asa cum faceau bunicii nostri) si apoi praji in untura de porc sau pune pe gratarul incins. Merge de minune cu carne fripta, calda, dar si cu peste prajit.

Mamaliga se pregateste simplu, dar cu ceva secrete bine pastrate ! Intr-o cratita cu coada se pune apa rece cu sare grunjoasa si cateva firisoare de malai imprastiat deasupra.

Cand apa fierbe, firisoarele de malai incep sa se umfle, moment in care se incepe adaugarea la inceput, in ploaie, a malaiului si amestecarea tot de inceput folosind telul. Amestecarea continua cu telul si adaugarea malaiului in ploaie se face pentru a nu se forma cocoloase de malai in mamaliga.

Cand malaiul incepe sa se umfle in apa fierbinte si sa se ingroase mamaliga, nu se mai poate folosi telul si se ia o lingura din lemn cu care se amesteca. Folosind lingura din lemn pentru amestecare, malaiul se adauga in portii (cca. o lingura o data), nu in ploaie. Amestecarea dupa fiecare adaugare de malai are rolul de a se evita formarea cocoloaselor de malai in mamaliga.

Cantitatea de malai care se adauga este in functie de consistenta dorita pentru mamaliga. Fara a se mai adauga malai se lasa mamaliga sa fiarba 10-15 minute (in functie de cat de tare se doreste a iesi mamaliga) pentru ca tot malaiul adaugat sa se umfle. Se amesteca din cand in cand cu lingura din lemn pentru ca sa nu aiba mamaliga cocoloase.

Mamaliga din cratita se rastoarna pe un taler din lemn/ farfurie.

Mamaliga se foloseste ca baza pentru alte preparate, pregatite la cuptor.

Mamaliga se poate prepara impreuna cu ciuperci, porcarele si oua.

Porcarelele impreuna cu mamaliga la cuptor sunt un preparat consistent si deosebit de delicios.

Porcarelele pregatite la tigaie cu mamaliga calda sunt pline de miroazne tainice.

Mamaliga se poate servi si simplu, cu branzeturi diferite, cu unt si/ sau smantana, cu/ fara ou ochi, cu sau fara pastrama.

Un preparat deosebit cu baza de mamaliga este bulzul cu branza de burduf.

Preparatele pe baza de mamaliga merg de minune cu un paharel cu tuica de prune sau cu o ceasca de tuica de prune fiarta, dupa cat de rece este afara.

Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Cu greu pot crede sa existe vreun roman, chiar plecat prin lumea larga care sa nu fie un fan declarat al mamaligii. Nu trebuie sa uitam ca mamaliga cu ceapa si o bucata de slanina afumata a fost pentru multi dintre parintii si bunicii nostri mancare de baza pentru lungi perioade de timp, la munca campului si chiar seara, acasa, dupa o zi lunga de truda pe ogor.